Un baietel isi doreste un singur dar de la Mos Niculae: ceva de mancare!

publicat: 4 Decembrie 2009

marime text:

Maine seara, copiii isi vor lustrui ghetutele si le vor aseza undeva unde Mos Niculae sa le gaseasca. Vor adormi emotionati, intrebandu-se daca Mosu' le va pune in ghetute tot ce i-au cerut si se vor trezi nerabdatori sa gaseasca darurile mult dorite. Andrei, un baietel de numai 13 ani, nu mai viseaza la acea dimineata, la sarbatori, la cadouri. Nici macar ghetute nu are. Daca ar fi ca Mos Niculae sa existe cu adevarat, ar vrea ca el sa ii aduca ceva de mancare. Mamica lui nu are decat o jumatate de ceapa, aproape degerata, pe care trebuie sa o imparta intre el si surioara lui. Mama nu are decat o jumatate de ceapa, pe care o imparte intre el si surioara lui mai mica! Lui Andrei ii este rusine sa spuna ca nu a mancat nimic. A adormit flamand, ca aproape in fiecare noapte.

Andrei are doar o mana de haine. S-au cam invechit si ele si multe i-au ramas mici. Merge la scoala cu o pereche de pantofi vechi si rupti, pe care ii poarta nici nu mai stie de cand. Sunt zile in care ii ingheata atat de tare picioarele, incat abia le mai simte. Mama ii tot peticeste, ii mai lipeste ici colo. La iarna, cand va da zapada, gerul, inghetul, Andrei va trebui sa se incalte tot cu acesti pantofi.

Chinuit de foame, Andrei nu a mai rezistat si, intr-o zi, a furat cativa banuti de la un coleg, ca isi cumpere ceva de mancare. Pentru acest gest, a fost exmatriculat doua saptamani. O jumatate de ceapa este tot ce mai au de mancare! O jumatate de ceapa pe care Catalina incearca sa o dramuiasca, sa o imparta pe fiecare zi care trece.

Am cunoscut povestea amara a Catalinei si a fiului ei, Andrei, in urma cu un an si jumatate, dupa ce tatal baietelului murise, rapus de cancer. Mama a ramas atunci sa poarte singura grija copilasului bolnav, sa duca pe umerii ei toata povara saraciei.

Andrei a ramas singura ei alinare, dar o sfasia gandul ca nu va avea cu ce sa il creasca. Andrei este si bolnav: are epilepsie, nu aude si nu vede prea bine. A trecut mai bine de un an de cand Catalina a ramas sa lupte singura cu saracia.

A cunoscut intr-o zi un barbat care i-a promis ca-i va ramane alaturi neconditionat. Dar curand, omul in care isi pusese sperantele a plecat si nu s-a mai intors vreodata ... A fost o lovitura cumplita, mai ales ca femeia ramasese din nou insarcinata. Cu o fetita.

Catalina si cei doi copilasi ai ei se zbat in saracie si neputinta. Micutii nici nu mai stiu de cand nu au mai mancat o mancare calda. Sunt zile in care nu mananca nimic. Nimic! Doar rabda. Uneori, mama mai reuseste sa faca rost de cativa banuti si atunci, le face cate ceva de mancare. Dar sunt zile in care nu au, in casa, nici macar un colt de paine.

Si totusi, exista cineva acolo, langa mama: o vecina cu inima mare. Ea ii mai deschide uneori usa, ii mai spune o vorba buna si le mai aduce micutilor de mancare. Catalina nu mai are somn, nu mai are pace. Lacrimile i-au secat sufletul si simte uneori ca se va prabusi. A strans multe datorii. Nici chiria pentru casa in care sta nu si-a platit-o de cateva luni bune. Plateste 250 de lei pe luna, dar nu mai are de unde sa scoata bani.

Ganditi-va cum ar fi, pentru acest copilas, ca dorintele sa ii fie auzite de Mos Niculae. Imaginati-va privirea lui, in dimineata aceea in care va gasi poate ghetute noi si o masa indestulata. Sa fim alaturi de acest sufletel, sa nu-l lasam sa renunte la vise, de la inima, la inima!

CONTURI
Titular cont : Bucur Catalina
Banca: BCR
Sucursala: Giurgiului
RON: RO 07 RNCB 008 206 708 971 0001
EUR: RO 39 RNCB 066 806 708 971 0001

Citeste acasatv.ro direct de pe telefonul mobil, pe m.acasatv.ro!